m1ky_16
Moderator
Din: VONDY WORLD
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 20636
|
|
Forzz RAPID!!!!!!!
Istoria Clubului
In vara anului 1923 un grupa de muncitori entuziasti de la Atelierele Grivita au pus bazele Asociatiei culturale si sportive C.F.R., din primul comitet facand parte: maistrul Teofil Copaci devenit presedintele asociatiei, strungarii Grigore Grigoriu, D. Constantinescu, G. Ginzer, T. Petre, Franz Hladt. Sportul de inceput a fost fotbalul, iar echipa constituita in luna septembrie, dupa fuzionarea celor de la Ateliere cu CEI DE LA Excelsior si avand in frunte pe Emil Dobrescu, V.Constantinescu, Gh. Marculescu, D. Itu a inchiriat terenul C.A.B. de la Sosea, pentru antrenamente si jocuri. Primele tricouri au fost confectionate din panza visinie in casa lui Grigoriu, iar ghetele cu crampoane, reconditionate din bocancii uzati ai muncitorilor ceferisti de la Ateliere. Asa a fost inceputul uneia dintre cele mai vechi si populare echipe romanesti de fotbal. De atunci s-au scurs peste 80 de ani, timp in care formatia feroviarilor bucuresteni, parcurgand un drum presarat cu multe satisfactii competitionale, pe plan intern si international, a purtat trei nume, toate simbolizand, de fapt, simbioza perfecta dintre popularitate si sport: C.F.R. (1923 1936); Rapid (1936 1944); C.F.R. (1945 1949); Locomotiva (1950 1958) si Rapid (din 1958).
In prima parte a existentei sale (1923 1932) echipa ceferistilor bucuresteni a activate in campionatul orasului Bucuresti. In aceasta perioada au facut parte din conducere: Teofil Copaci, Grigore Grigoriu, Bozie Codreanu, iar din lotul de jucatori: Stanica, Tudor, Molnar, Stefanescu, Foran, Leoveanu, Buta, Calos, Constantinescu, Grigoriu, Fetzko, Georgescu, Hladt, Geza, Weiss, Albert, Clinciu, Jinga, Block, Filip, Itu I, Itu II, Stan, Cretu, Parvulescu, Cichi, Radu, Schileriu, Svetcovschi, Serb, Oros, Picu, Teodorescu, Ujlacki, Glivici,Pop, Wetzer II, Biberi, Dobrescu I, Kelemen, Papoi II, Palco, Voiculescu, Szabo, Naghi, Marculescu, Ispas, Trandafir, Tanase, Tenescu, Wolf, Vintilescu, Mardare, Schei, Petrovici, C. Bauer, Valcov I, Valcov II, Abrudan, Ghebrovschi, Boblea, Gaiducovici, Boros, Postolache, Mateescu, Munteanu, Chiroiu I, Chiroiu II, Atilla.
Imagine de grup, pe arena Romcomit, in anul 1925
Incepand cu anul competitional 1932-1933, feroviarii bucuresteni, avand ca baza de antrenament si loc de disputare a meciurilor oficiale terenul Giulesti, activeaza in Divizia A o data cu prima editie a acesteia, ca noua formula de disputare a campionatului national.
Afisul primului meci al Rapidului in prima editie a Diviziei A
Locurile ocupate in clasament in cele noua editii organizate pana in anii celui de al doilea razboi mondial au fost urmatoarele: II in seria 1 (1932 1933), IV in seria 1 (1933 1934) , X (1934 1935), VII (1935 1936), si II (1936 1937); in acesti ultimi trei ani Divizia A fiind organizata intr-o serie unica; locul I in seria 1, in 1936-1937, cand, ajungand in finala campionatului national a pierdut in fata Ripensiei ambele manse cu acelasi scor ( 0 2 ); locul VI (1938 1939) si apoi doi ani consecutive, locul II (1939 1940 SI 1940 1941). In aceasta perioada divizionara A (1932 1941) au facut parte din conducerea clubului: V. Blaj, V. Baidin, C. Bauer, iar ca antrenori au functionat: Wana, C. Kalman si St Auer. Dintre jucatori: Baratki `Minunea Blonda`, Ionica Bogdan, Bazil Marian, Auer, Rafinscki, Wetzer, Vintila, Rasinaru, Sipos, Moldoveanu, Sadowski, Marton, Lengheriu, Gavrilescu, Jurca, Ghiuritan, Cuedan, Barbu II, Negru, Radulescu
Rapidul anilor 35-42
Tot in acest interval de timp a fost inaugurat , la 8 iuni 1939, stadionul Giulesti, care va fi multa vreme unul dintre cele mai solicitate stadioane din Capitala si din tara, atat pentru meciurile din campionat, cat si pentru cele internationale. In anii celui de al doilea razboi mondial echipa feroviarilor bucuresteni a luat parte la campionatul national in formula restransa, continuan sa se mentina in randul protagonistelor competitiei..
Dupa razboi, giulestenii si-au reluat locul in prima divizie, clasandu-se pe parcursul a cinci editii de campionat pe urmatoarele pozitii: V (1946 1947 ), III (1947 1948), II (1948 1949 si 1949 1950), XI (1951). A urmat apoi, pentru prima data in istoria echipei, un an de divizia B (1952), la capatul careia formatia antrenata atunci de I. Lengheriu, avand in componenta sa pe: V. Stanescu, Dungu Demeter, Macri, C Simionescu, Cristescu, Ruzici, Socec Lungu, Marian, A Radulescu, Ferenczi, Filote, Roman, Avasilichioie si Calin, a revenit in primul esalaon. Dupa alti doi ani insa (1953, locul V si 1954, locul XII) Giulestiul suporta pentru a doua oara insatisfactia parasirii Diviziei A unde, din fericire, pentru numerosii sai suporteri, echipa nu va sta decat, ca si la precedenta retrogradare, tot un singur an (1955). Rapida jonctiune cu prima divizie se datoreaza antrenorilor Fr. Ronnay si Bazil Marian care au rea lizat acest lucru cu urmatorul lot de jucatori: Coman, Dungu, Todor Cristescu, Dodeanu, Macri, Garbeloti, Langa, Varzan Filote, Roman, Olaru, Zeana, Milea, Ferenczi. In continuare, feroviarii bucuresteni se vor gasi cu mici exceptii in plutonul fruntas al campionatului, ocupanad succesiv locurile: IV (1956), VIII (1957 1958), IV (1958 1959), X (1959 1960), III (1960 1961), V (1961 1962), VIII (1962 1963), II (1963 1964, 1964 1965, 1965 1966) pentru ca, in 1966 1967 sa se implineaca, in sfarsit, mare vis al Real Giulestiului, castigarea titlului de campioana a tarii. Lotul Rapidului ce aducea primul titlu in 1967
In acest an competitional al celui mai mare success pe plan intern, formula organizatorica a clubului a fost: Mihai Valceanu presedintele clubului, Emil Spirea presedintele sectiei fotbal, Maxim Tipurita si Eugen Sipos membri in biroul sectiei; Valentin Stanescu si Victor Stanculescu antrenori; Andrei, Necula `Rica` Raducanu, Lupescu, Motroc, C. Dan, Greavu, Macri, Dinu, N. Georgescu, Costea, Stefan, Jamaischi, Bebita Nasturescu, Dumitriu II, Ion Gh. Ionescu, Codreanu, Kraus, M Popescu, Ad Popescu, Mitroi, Neagu jucatori.
Au urmat alte patru editii de campionat in care Rapid a ocupat, cu exceptia anului 1967 1968 (locul IX), pozitii pe podiumul intrecerii interne: locurile III (1968 1969), II (1969 1970) si din nou II ((1970 1971), dupa care echipa a inceput sa alunece usor spre coada clasamentului: locul X (1971 1972), XIII (1972 1973), XVI (1973 1974), si pentru a treia oara in Divizia B. Conform obiceiului, despratirea de primul esalon n-a durat decat un an (1974 1975), dupa care antrenorii Ion Motroc si V Copil au adus Rapidul in A, in urmatoarea componenta: N. Raducanu, Ionita, Pop, Fl. Marin, Grigoras, Nita, Stefan, M. Stelian, A. Neagu, Savu, Manea, Bartales. In mod surprinzator insa, revenirea echipei in prima divizie nu a insemnat si un moment de reala redresare, ca in alte imprejurari asemanatoare, si, dupa numai doi ani (locul XIV in 1975 1976 si XVI in 1976 1977), Rapid a coborat pentru a patra oara in Diviz ia B, unde, la fel de surprinzator, va ramane, de asta data, nu mai putin de sase campionate: locul IV (1977 1978), VI (1978 1979), II (1979 1980), III (1980 1981), II (1981 1982) si, in sfarsit , locul 1 (1982 1983). Revenirea in primul esalon se datoreaza antrenorilor Valentin Stanescu si Viorel Kraus, precum si jucatorilor: Ion Gabriel, Manu, I. Popescu, Paraschiv, Parvu, Sisca, Tita, Iancu, Cojocaru, Ion Ion, Manea, Ad. Dumitru, Petrut, Ispas, C. Dumitriu, Avram, Damaschin I, Marta, Lazar, Koti, Saftoiu, A. Mincu, Petre Peetre.
Subsemnatul face aici o mica paranteza, amintindu-mi cu o imensa placere primul meci vazut `live` al Rapidului in editia 1983 1984 in compania formatiei FC Olt. Pe stadionul Republicii, am tremurat de emotie cand Rapid a inscris prin Ion Ion un gol ce a ridicat in picioare cei peste 30,000 de spectatori prezenti. Atunci am inteles prima oara ceea ce inseamna Rapidul o stare de spirit, un mod de viata.
In anul competitional 1983 1984 Rapid a ocupat locul XIII in Divizia A.
Daca performantele Rapidului in prima competitie interna campionatul n-au fost de-a lungul existentei sale pe masura valorii, a componentilor sai, in schimb rezultatele in Cupa Romaniei o situeaza la nivelul marilor performante. Rapid a castigat de 11 ori pretiosul trofeu (de sapte ori inainte de razboi, si sase editii dintre acestea consecutive), a mai jucat finala de 5 ori (1960 1961: 1-2 cu Ariesul Turda, o surpriza de proportii, 1961 1962: 1- 5 cu Steaua, 1967 1968: 1-3 in prelungiri cu Dinamo; 1994 1995 pierduta la penaltyuri cu Petrolul si 1998 1999 pierduta la penaltyuri cu Steaua).
Pe plan international Rapid a reprezentat cu cinste fotbalul romanesc in numeroase si prestigioase competitii. Astfel, participand inainte de razboi in: Cupa Europei Centrale (Mitropa) a obtinut urmatoarele rezultate: 1-4 si 4-0 cu Ujpest Budapesta; 0 3 si 2 1 cu Genoa 1893 (1938); 3 0 si 2 1 cu Hungaria Budapesta; 0 0, 0 0, si 1 1 Gradjanski Zagreb in 1940, cand s-a calificat in finala competitiei, nedisputata din cauza razboiului. In perioada postbelica Rapid a jucat: Pe Stadio Comunale inainte de meciul cu Juventus Torino
Cupa Campionilor Europeni 1967 1968 Trakia Plovdiv = (0 2) - (3 0) Juventus Torino = (0 1) - (0 0) Preliminarile Ligii Campionilor Skonto Riga = (3 3) - (1 2), Editia 1999 2000 Anderlecht = (0 0) - (2 3), Editia 2003 - 2004 Cupa Cupelor Landskrona = (3 0) - (0 1), Editia 1972 1973 Rapid Viena = (3 1) - (1 1), Editia 1972 1973 Leeds United = (1 3) - (0 5), Editia 1972 1973 Anderlecht = (1- 0) - (0 2), Editia 1975 1976 Grevenmacher = (6 2) - (2 0), Editia 1998 1999 Valerengen = (2 2) - (0 0), Editia 1998 1999. In aceasta editie Rapid a ajuns in premiera pentru fotbalul romanesc in primavara europeana ! Cupa Europeana a Oraselor Targuri OFK Belgrad = (3 1) - (1 6), Editia 1968 1969 Vitoria Setubal = (1- 3) - (1 4), Editia 1969 1970 Cupa UEFA Napoli = (0 1) - (2 0), Editia 1971 1972 Legia Varsovia = (4 0) - (0 2), Editia 1971 - 1972 Tottenham = (0 2) - (0 3), Editia 1971 - 1972 Internazionale Milano = (1 3) - (0 2), Editia 1993 - 1994 La Valetta = (6 2) - (1 1), Editia 1994 - 1995 Charleroi = (2 0) - (1 2), Editia 1994 - 1995 Eintracht = (2 1) - (0 5), Editia 1994 - 1995 Lokomotiv Sofia = (1 0) - (1 0), Editia 1996 - 1997 Karlsruhe = (1 0) - (1 4), Editia 1996 - 1997 Mika Astarak = (3 0) - (0 1), Editia 2000 - 2001 Liverpool = (0 1) - (0 0), Editia 2000 - 2001 Atlantas = (4 0) - (8 0), Editia 2001 - 2002 PSG = (0 0) - (0 1), Editia 2001 - 2002 HIT Gorica = (2 0) - (3 1), Editia 2002 - 2003 Vitesse = (1 1) - (0 1), Editia 2002 - 2003 Cupa Balcanica 1964 - 1965 = (1-1) - (2-0) Spartak Plovdiv 1965 - 1966 = (2-0) - (3-3) Farul Constanta In lunga sa existenta de mai bine de 8 decenii Rapid a aratat lumii intregi ceea ce inseamna poezia, fantezia, bucuria, miracolul, spectacolul de artificii, simfonia-galeriei!
In aceasta lume de pesimism, de chipuri hidoase si abstractiuni, de violente verbale si fizice, de continuu stress, exista RAPID ETERNUL FARMEC AL VIETII - simbol al clipelor de bucurie si relaxare. !
MULTUMIM RAPID
_______________________________________ Si superiasQue pudeoMorir por ti... un comm pls
|
|